După mai multe apeluri lansate de diverşi, pentru împiedicarea desfiinţării SMURD, eu am întrebat, firesc, de unde tâmpenia că se va desfiinţa SMURD, cine a scos-o?
Adică, normal, SMURD fiind un serviciu mult lăudat şi care chiar a funcţionat până acum într-o ţară unde nu prea merge nimic, cine s-ar putea gândi că SMURD s-ar putea desfiinţa? Eu nu.
Mare eroare, văzându-l ulterior pe eroul Raed Arafat, un străin mai român decât românii, explicând foarte elegant şi fără ocolişuri la TV, faptul că SMURD ar putea să devină doar o amintire, din raţiuni absolut… incredibile.
Raed Arafat, în prezent secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, este forţa din spatele SMURD, cel care a ridicat acest serviciu, de la o idee la o realitate invidiată şi de marile puteri din Europa. Avem un serviciu de urgenţă care chiar funcţionează, cu greutăţile de rigoare, premiat pe plan internaţional.
Nu o dată, în situaţii dramatice, speranţa tuturor s-a îndreptat către cer sau către orizontul şoselei, aşteptând sosirea deja faimoaselor avioane sau elicoptere, ori a maşinilor de salvare şi descarcerare SMURD. Poate unora dintre noi le lua mai mult timp să sune la 112 şi să explice situaţia, decât le lua echipajelor SMURD să ajungă la locul intervenţiei.
Nu cunosc substratul din spatele aşa zisei desfiinţări a SMURD. Nu mă interesează. Tot ce ştiu e ca sistemul funcţiona. Era şi este o mândrie naţională, deşi a plecat dintr-un oraş mic şi dintr-o inimă mare. Dispariţia sau pervertirea SMURD e împotriva intereselor acestei ţări.
Orice sistem de apărare şi intervenţie, fie militar sau civil, de o asemenea anvergură şi importanţă ca SMURD, trebuie să fie un sistem de stat, finanţat atât de la stat cât şi din surse private.
Vă imaginaţi o ţară apărată de o armată privată? Dacă dă faliment firma, cine mai apără ţara? Cam asta e situaţia SMURD în acest moment, din câte am înţeles, liberalizarea serviciilor de urgenţă însemnând accesul firmelor private la fondurile de stat din care se hrăneşte SMURD.
SMURD trebuie să rămână un monopol al statului pe serviciile de urgenţă, altele decât cele de ambulanţă obişnuite. Un lucru e sigur. Orice român care mai are un dram de creier îţi doreşte ca, în cazul unui nefericit accident extrem de grav, fie rutier sau de altă natură, să audă sirenele SMURD, nu ale ambulanţei.
Nu sunt genul care să fac apeluri umanitare, însă Raed Arafat a rămas singur acum. Poate că ar fi cazul să nu-i întoarcem spatele, ci să-i returnăm şi noi serviciul pe care el şi SMURD ni l-au facut de mulţi ani.
Vrem SMURD aşa cum era, lăsaţi-l pe Raed Arafat să facă ce ştie mai bine!